Luna mai, luna Fecioarei Maria

Ziua a XII-a - 12 mai

URA

Sf�ntul Igna�iu de Loyola a primit �ntr-o zi un bilet pe care era scris: "V� ur�sc a�a de mult, �nc�t a� vrea s� v� ard". A r�spuns �ndat� �i f�r� premeditare: "�i eu a� vrea s� v� ard, dar de iubire dumnezeiasc�".

Iat� ura �i iubirea. Se opun �n mod direct. Ura este contrar� iubirii. A ur� �nseamn� a vrea r�ul. Cine ur�te o persoan� vrea r�ul acelei persoane. �l putem ur� pe Dumnezeu, dar �i pe aproapele.

Este o ur� du�m�noas�: c�nd cineva ur�te un du�man sau pe cel care a f�cut r�u, sau �i poate face r�u.

Este o ur� de dezgust: c�nd cineva ur�te numai r�ul (necinstea, cruzimea), care se vede la persoan�. Aceast� ur� este fapt� bun�.

Ura ucig�toare

Ura du�m�noas�, �n ad�ncul ei, este uciga��. �n mod real. Cu adev�rat! Mul�i cre�tini se �ngrozesc numai la pronun�area poruncii a cincea a lui Dumnezeu: "S� nu ucizi". Duhovnicul care ar �ntreba dac� ai omor�t pe cineva, ar auzi imediat un NU r�spicat �i repetat.

Dar poate c� aproape to�i cre�tinii se g�ndesc c� po�i ucide un om numai �nfing�ndu-i un pumnal �ntre coaste, sau desc�rc�ndu-i un glonte �n inim�, prin ur�.

Ura te face s� tinzi spre distrugerea altuia �i poate ajunge �i la violen�� extrem�. �n orice caz, este suficient� ura �n inim� �i uciderea deja exist�, chiar f�r� violen�� extrem�.

Isus a spus clar: "Din inim� vin omorurile" (Mt 15,19). Ura fa�� de o persoan� este crim�, a�a cum �i dorin�a necurat� fa�� de o femeie este deja un adulter s�v�r�it "�n inim�" (Mt 5,28).

Ce s� spunem despre crimele legalizate prin legea avortului? Copii nen�scu�i �i lipsi�i de ap�rare sunt lovi�i mi�ele�te �n s�nul matern, uci�i f�r� botez, lipsi�i de Paradis, destina�i pentru Limbul ve�nic. Ce lan� de nenorociri s�v�r�e�te m�na uciga�ului!

Nu mai mic� ur� �mpotriva vie�ii �i �mpotriva "Dumnezeului celor vii, nu al celor mor�i" (Mc 12,27) are �n inim� cel care recurge la mijloace anticoncep�ionale (pilul� etc.), care face s� se s�v�r�easc� "ucideri anticipate", cum au fost definite. Cine poate m�sura toat� ura uciga�� r�sp�ndit� �n lume �i care lucreaz� prin avorturi �i anticoncep�ionale?

Dac� Rahela pl�ngea asupra poporului s�u pentru copiii care nu mai erau (Gen 31,15), care nu va fi sf�ierea Maicii Domnului �n fa�a urii criminale care b�ntuie pe tot p�m�ntul?

Dac� iubirea este perfec�iunea omului, ura este perversiunea omului.

Numai iubire

Cre�tinii nu pot s� urasc� pe nici un om, pentru c� "cine spune c�-l iube�te pe Dumnezeu �i-l ur�te pe fratele s�u este un mincinos (1In 4,20).

Nu numai at�t: "dac� vii s� oferi darul t�u la altar �i acolo ��i aminte�ti c� fratele t�u are ceva �mpotriva ta, las� acolo darul t�u, �n fa�a altarului, �i mergi mai �nt�i de te �mpac� cu fratele t�u, apoi �ntoarce-te �i prezint� darul t�u (Mt 5,23-24).

Cre�tinii nu pot s�-i urasc� nici chiar pe du�manii lor. Trebuie �ns� s�-i iubeasc�, suferind. "Iubi�i pe du�manii vo�tri; face�i bine celor ce v� ur�sc, binecuv�nta�i-i pe cei ce v� blestem�, ruga�i-v� pentru cei care v� calomniaz�, celui ce te love�te pe un obraz, �ntoarce-i-l �i pe cel�lalt" (Lc 6,27-29).

Nu mai trebuie s� spunem c� aceast� iubire fa�� de du�mani "este lucrul cel mai mare", dup� cum spunea sf�ntul Augustin, �i este un eroism f�r� de egal. El nu corespunde desigur cu �nclina�iile noastre naturale. �n Vechiul Testament se spunea: "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte" (Ex 21,24). Era legea talionului, lege de fier �i necru��toare. Dar Isus a intervenit �i a cur��it totul. "A�i auzit ce s-a spus: s� iube�ti pe aproapele t�u �i s� ur�ti pe du�manul t�u. Dar eu v� spun: iubi�i pe du�manii vo�tri, ruga�i-v� pentru cei care v� prigonesc, ca s� fi�i fiii Tat�lui vostru, care este �n ceruri; pentru c� face s� r�sar� soarele s�u �i peste cei buni �i peste cei r�i, �i face s� plou� �i peste cei drep�i �i peste cei nedrep�i. C�ci dac� iubi�i numai pe cei ce v� iubesc, ce r�splat� ve�i avea? Oare nu fac la fel �i p�g�nii? Fi�i deci des�v�r�i�i, precum �i Tat�l vostru din ceruri este des�v�r�it" (Mt 5,43-48).

Iertarea cre�tin�

Din p�cate, noi spunem u�or cu buzele cuvintele din rug�ciunea Tat�l nostru: "�i ne iart� nou� gre�elile noastre, precum �i noi iert�m gre�i�ilor no�tri" (Mt 6,12). Dar cu inima de c�te ori iert�m �ntr-adev�r pe cei care ne-au f�cut r�u?

A nu r�spunde la salut, a nu-i adresa nici un cuv�nt, a nu mai vrea s� avem de a face cu cutare persoan�... sunt lucruri frecvente �ntre cre�tini.

C�nd sf�ntul Iosif Cafasso voia s� conving� un �ntemni�at s� renun�e la orice ur� �mpotriva du�manilor s�i, �ncerca s�-l fac� s� rosteasc� Tat�l nostru pentru acel agresor. Dup� cuvintele "�i ne iart� nou� gre�elile noastre, precum �i noi iert�m gre�i�ilor no�tri", Sf�ntul �l �ntrerupea �i �l �ntreba dac� le-a spus din toat� inima. La r�spunsul afirmativ se bucura cu cel �nchis pentru generozitatea lui �n a ierta. Dac� �ns� r�spunsul era negativ, sf�ntul Iosif �i spunea c� avea nevoie de mai mult curaj ca s� cear� de la Dumnezeu s� fie aspru cu ei, a�a cum el se ar�ta aspru cu ceilal�i.

A�a este �i pentru noi. Zadarnic apel�m. A�a cum iert�m vom fi ierta�i �i noi, pentru c� Isus a spus: "Ierta�i �i ve�i fi ierta�i... va fi folosit� pentru voi aceea�i m�sur� pe care a�i folosit-o pentru al�ii" (cf. Lc 6,37-38). Depinde de noi, deci, s� ob�inem o iertare total� de la Dumnezeu.

Pretexte �i scuze

�i totu�i, pare de necrezut, dar este foarte adev�rat c� noi adesea invoc�m orice scuz� pentru a nu ierta, cu toate c� constat�m c� Dumnezeu este totdeauna gata s� ne ierte, c� Maica Domnului ne iube�te mereu, pe noi, care avem o r�utate nesecat�.

Un brav predicator a adunat laolalt� toate scuzele de�arte, care de obicei se invoc� pentru a nu ierta, Iat�-le: -

Eu nu reu�esc s�-mi �nving antipatia pe care o simt �n a ierta acea (cutare) persoan�. -

Exagerare - r�spunde sf�ntul Ieronim. Dumnezeu nu porunce�te lucruri imposibile. -

Dar mi-a f�cut at�ta r�u! -

Nu trebuie s� iert�m pe cei care ne fac bine. -

M-a ruinat, propriu-zis a �ncercat s�-mi distrug� toat� averea. -

Fie �i a�a! Dar crezi oare c�, aliment�nd �n inim� at�ta ur�, c�tigi ceva? Pentru a te consola de relele suferite, mai adaugi un altul �i �nc� foarte mare, pentru c� Isus a spus clar c� acela care nu iart� nu va fi iertat. -

Dar ce va spune lumea? -

Va spune c� e�ti un cre�tin!... -

Dar onoarea mea? -

Cea mai mare onoare pentru un cre�tin este s� fii �i s� te compor�i ca un fiu al lui Dumnezeu, care este nem�rginit de milostiv. -

Dar acea persoan� chiar nu merit� iertarea mea... -

Se poate, dar iertarea ta a meritat-o Isus Cristos! -

Dar acea persoan� va profita de iertarea mea pentru a deveni mai rea. -

Bine, dar tu vei deveni mai bun!

Bine pentru r�u

Nu numai c� trebuie s� iert�m, dar trebuie s� r�spl�tim r�ul cu binele.

"Nu v� l�sa�i �nvin�i de r�u, dar �nvinge�i r�ul cu binele" (Rom 12,21). A�a face Dumnezeu, care continu� s� d�ruiasc� via�� celui care �l ofenseaz�.

A�a face �i Maica Domnului, care continu� s� iubeasc� pe cel care o face s� pl�ng�.

�i sfin�ii ne-au l�sat exemple minunate de biruin�� a iubirii asupra urii.

C�nd uciga�ul sfintei Maria Goretti s-a prezentat la mama sfintei pentru a-i cere iertare, a auzit r�spunz�ndu-i-se: "Cum a� putea s� nu te iert �i eu, c�nd Maneta mea deja te-a iertat?" De fapt, eroica fecioar� �i martir�, cu pu�in timp �nainte de a muri, l-a iertat din inim� pe cel care a omor�t-o �i, ar�t�ndu-i-se dup� moarte, i-a spus c�-l vrea cu d�nsa �n Paradis.

Aceasta a fost "r�zbunarea" sfin�ilor!

Sfintei Ioana Francisca de Chantal i-a fost omor�t so�ul la o expedi�ie de v�n�toare. Ea a suferit groaznic, dar a �tiut s� ierte �ntr-at�t, �nc�t a voit s� fie na�a de botez pentru un copil al uciga�ului. Ce lec�ie pentru noi, care suntem �n stare s� nu mai privim �n fa�� o persoan� pentru o simpl� nedreptate.

Sf�ntul Maximilian Kolbe, �ndr�gostitul p�n� la nebunie de Neprih�nita, �n lag�rul urii de la Auschwitz �i �ndemna pe fra�ii s�i de suferin�� s� �nving� ura prin iubire, pentru c� - spunea el - "numai dragostea creeaz�". �i el dob�ndea aceast� iubire de la Neprih�nita, "Maica frumoasei iubiri".

Practic�

- Cite�te �i mediteaz� parabola slujitorului neiert�tor (Mt 18,21-35).
- Ofer� ziua pentru to�i cei care au provocat avorturi sau folosesc anticoncep�ionale.
- Recit� sf�ntul Rozariu pentru un du�man al t�u.

Text preluat din Luna mai, luna Mariei de Stefano Maria Manelli, Editura Serafica, 2004, traducere de pr. Alois Donea, OFMConv.