Luna mai, luna Fecioarei Maria

Ziua a XIII-a - 13 mai

SCANDALUL (SMINTEALA)

Împotriva scandalului, Isus a spus cuvintele cele mai teribile pe care le-a rostit vreodatã: "Cine va sminti pe unul dintre aceºtia mici care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el sã i se lege de gât o piatrã de moarã ºi sã fie scufundat în adâncul mãrii."

Vai lumii pentru scandaluri! Trebuie sã vinã scandaluri; dar "vai de acela din vina cãruia vine scandalul!" (Mt 18,6-7).

De ce acest limbaj atât de teribil al lui Isus? Rãspunsul este simplu: pentru cã scandalul este mai rãu decât crima. De fapt, prin scandal nu este lovit trupul, ci sufletul omului, ucigându-l. Este o adevãratã crimã spiritualã, "este asasinarea sufletelor, - cum spunea sfântul loan Gurã de Aur - de mii de ori mai de temut decât uciderea trupurilor".

Acesta este elementul cel mai teribil ºi caracteristic al scandalului: ruinarea celor nevinovaþi, a celor simpli ºi a celor care nu cunosc rãul.

Scandalul este ºcoala corupþiei, învãþãtura pãcatului, provocare la rãu. Este pãcatul unui singur om, care târãºte pe mulþi dupã el. Este asemenea unei stânci care se rostogoleºte din munþi, târând dupã ea tot ce întâlneºte. Este ca "drojdia" stricãciunii care stricã toatã pasta, în orice domeniu: spiritual, moral, educativ; în orice mediu: familie, ºcoalã, fabrici ºi serviciu; la orice nivel: individual, social, cultural, economic.

"Vai lumii"

Lumea este un arsenal de scandaluri. Tot ce este în lume - spune sfântul Ioan - pofta trupului, pofta ochilor ºi mândria vieþii" (1In 2,16). De fapt este de ajuns sã te miºti puþin prin lume pentru a întâlni scandaluri în orice loc ºi de orice fel.

Dacã ieºi pe stradã: iatã scandalul reclamelor obscene ºi al publicitãþii indecente.

Dacã intri la cinema: iatã scandalul spectacolelor imorale ºi degradante, de lupanar.

Dacã mergi la chioºcurile de ziare: iatã scandalul revistelor ilustrate cu imagini ruºinoase, care scârbesc; ziare aºa de adesea pline de vorbãrie, falsitate, crime sau miºelii.

Dacã intri într-o casã, la un bar, la un restaurant: iatã scandalul spectacolelor de la televizor, cântece triviale, vulgaritãþi ºi certuri.

Dacã intri într-o ºcoalã sau librãrie: iatã scandalul învãþãturilor false, cu teorii aberante sau cãrþi ºi romane pline de erori ºi descrieri ruºinoase.

Dacã intri într-un birou, într-un magazin, de urci în tren, de mergi la stadion sau la piaþã: iatã scandalul vorbãriei uºuratice, al înjurãturilor, al blestemelor.

Întâlneºti femei pe stradã, în locuri publice, pânã ºi-n biserici: iatã scandalul modei indecente prin minijupã, prin haine provocatoare ºi nuditãþi neruºinate...

Ce sã mai spunem apoi despre scandalurile aºa de rãsunãtoare în administraþia finanþelor publice, a justiþiei, a luptei împotriva criminalitãþii?

"Vai lumii din cauza scandalurilor!"

Padre Pio spunea despre filmele scandaloase cã, la judecata lui Dumnezeu, vor plãti toþi: de la regizori ºi actori... pânã la cei ce lipesc afiºele ºi fac publicitate. Acelaºi lucru îl spunea ºi despre cei care rãspândesc moda indecentã, pornografia, greºelile împotriva credinþei ºi a moralei.

Aºa va fi pentru oricine conlucreazã la orice fel de scandal. Isus ne-a spus clar cã dreptatea lui Dumnezeu va fi "aprinsã de mânie" (Ps 69, 25) împotriva scandalurilor (smintelilor).

"Vai de cel care dã scandal!"

Un pãcãtos scandalos trãia netulburat, fãcând mari rele între credincioºi, fãrã ca sã îndrãzneascã cineva sã-l mustre.

Sfântul Alfons de Liguori a aflat ºi a trimis sã-l cheme, pregãtindu-i o micã surprizã (cursã).

La intrare în camera sfântului Alfons, pãcãtosul a gãsit pe pãmânt, în prag, un mare Crucifix, care îl împiedica sã treacã. Pãcãtosul a rãmas perplex, dar sfântul Alfons i-a zis: "Pãºiþi, pãºiþi ºi peste trupul lui Isus; nu este prima datã când îl cãlcaþi în picioare! Aþi fãcut-o atât de adesea prin scandalul pe care îl daþi!"

Acel domn a rãmas adânc rãnit de cuvintele sfântului. S-a recules în tãcere, a plâns ºi ºi-a schimbat viaþa.

Cine dã scandal calcã în picioare mãdularele lui Cristos. Cel ce dã scandal este un pericol public. Trebuie sau sã-l salvãm, sau sã fugim de el. Sfântul Pavel îl înºtiinþa pe episcopul Timotei: "Dojeneºte în public pe cei care pãcãtuiesc în public" (1Tim 5,20).

Sã nu ne fie teamã. Este o faptã bunã care se sãvârºeºte. Dacã se face cu energie unitã cu discreþie, nimic nu se va pierde în faþa lui Dumnezeu din sforþarea pentru bine pe care am încercat-o.

O datã, sfântul Robert Ballarmin, mergând în vizitã la un principe din Roma, a vãzut în salonul de aºteptare câteva tablouri reprezentând persoane aproape goale. în timpul convorbirii cu principele, nu s-a referit deloc la acest lucru. Dar la despãrþire i-a zis cu toatã amabilitatea: "Aº vrea sã mai recomand înãlþimii voastre câþiva sãraci care nu au haine pentru a-ºi acoperi goliciunea." Principele s-a arãtat imediat dispus sã-i ajute. ªi sfântul Robert, arãtând tablourile atârnate pe pereþi, i-a zis: "Iatã sãrmanii oameni goi, care suferã de frig"... Principele a înþeles ºi a dat ordin îndatã sã fie luate acele tablouri indecente.

Cum sã ne apãrãm de scandaluri

Trebuie sã ne apãrãm de scandaluri. "Sã ºti sã umbli în mijlocul primejdiilor" (Sir 9,20), - ne face atenþi Duhul Sfânt. De aceea trebuie sã folosim orice precauþie pentru a nu ne împiedica în ele. Lucrurile cele mai necesare sunt cele recomandate de Maica Domnului la Fatima: rugãciunea ºi mortificaþia.

Rugãciunea ne dobândeºte harurile necesare pentru a evita primejdiile, pentru a ne menþine înãlþaþi ºi uniþi cu Dumnezeu, puterea noastrã, ºi cu Maica Domnului, scãparea noastrã.

Mortificaþia ne face sã stãpânim simþurile ºi sã înfrânãm tendinþele faptelor noastre, pe care lumea cautã mereu sã le aþâþe prin scandalurile ei.

Trebuie sã fim generoºi în a ne mortifica. Isus nu este deloc duios în aceastã privinþã! Sã-I ascultãm: "Dacã ochiul tãu drept îþi este ocazie de scandal, scoate-l ºi aruncã-l: este mai bine pentru tine sã pierzi unul din mãdularele tale, decât tot trupul tãu sã fie aruncat în gheenã. ªi dacã mâna ta cea dreaptã þi-i ocazie de scandal, tai-o ºi arunc-o, cãci este mai bine pentru tine sã piarã unul din mãdularele tale, decât tot trupul tãu sã fie aruncat în gheenã" (Mt 5,9-10,18,28-38).

Sã facem ºi noi cum fãceau sfinþii. Sfântul Francisc de Assisi, care mergea pe drum cu ochii plecaþi, nu numai cã evita astfel primejdiile, dar "predica prin exemplul bun", dupã cum spunea el.

Sfântul Iosif Cafasso recomanda fiilor sãi duhovniceºti sã meargã pe drum cu mare modestie, pentru cã "drumul lumii este trasat de-a lungul unei prãpãstii". Ce ar spune de strãzile de astãzi?

Împotriva ispitei prin scandalurile revistelor, romanelor, spectacolelor de televiziune, sã ne amintim de un alt exemplu.

Îngerescul sfânt Dominic Savio, trecând printr-o piaþã unde erau expuse jocuri, mergea mereu modest ºi recules. Un coleg i-a spus: "Dominic, de ce nu te uiþi la jocurile de circ ºi de alergãri expuse?"

Dominic i-a rãspuns: "Vreau sã pãstrez curaþi ochii mei pentru a o contempla mai bine pe Maica Domnului în Paradis!" Ce rãspuns!

Practicã

- Oferã ziua pentru cei ce dau scandal.

- Cerceteazã bine dacã nu ai ceva de eliminat printre lucrurile tale.

- Mergi cu modestie pentru a evita pericolele.

Text preluat din Luna mai, luna Mariei de Stefano Maria Manelli, Editura Serafica, 2004, traducere de pr. Alois Donea, OFMConv.

12345678910111213141516171819202122232425262728293031