Luna mai, luna Fecioarei Maria

Ziua a II-a - 2 mai

MÂNTUIREA SUFLETULUI

Sfânta Fecioarã Maria a apãrut la Fatima pentru a ne aminti mai ales necesitatea mântuirii sufletului. De aceea Ea a recomandat cu insistenþã celor trei pãstoraºi sã se roage ºi sã facã jertfe pentru convertirea pãcãtoºilor: "Multe suflete merg la iad pentru cã nu este cine sã se roage ºi sã se jertfeascã pentru ele".

Înainte de toate, sfânta Fecioarã Maria are grijã de mântuirea sufletelor noastre. Este adevãrat cã Ea se îngrijeºte cu dragoste de mamã chiar ºi de trebuinþele noastre temporale, dar harul pe care Ea vrea sã ni-l acorde mai mult decât pe toate celelalte este, desigur, harul mântuirii sufletului.

Acesta este, fãrã îndoialã, harul harurilor, harul care ne aduce veºnicia Paradisului.

Sfântul apostol Petru scria creºtinilor: "Urmãriþi þelul credinþei voastre, adicã mântuirea sufletelor voastre" (1Pt 1,9). Dar noi cum preþuim mântuirea sufletului nostru? Ne preocupãm de aceasta? Ne preocupãm în mod serios?

Din pãcate, cât de trist este cã trebuie sã rãspundem cã adesea noi facem ca acei copii bolnavi, care, în loc sã se gândeascã sã facã cuvenitul tratament pentru a redobândi sãnãtatea, nu suportã tratamentul ºi se gândesc numai la joacã ºi plãcere.

Ce-i foloseºte omului...?

Se poate oare sã nu înþelegem în primul rând cât de importantã este munca pentru mântuirea sufletului?

Câºtigul, învãþãtura, munca, distracþiile, afacerile, familia, cariera sunt lucruri cu totul secundare faþã de mântuirea sufletului.

"Ce-i foloseºte omului de ar câºtiga lumea întreagã, dacã apoi ºi-ar pierde sufletul?" (Mt 16,26).

ªi apoi parabola: "Unui om bogat i-au rodit mult ogoarele ºi el gândea în sine: Ce sã fac, cãci n-am unde sã adun roadele cele multe? Iatã, a zis voi face aºa: îmi voi strica grânarele ºi voi construi altele mai mari ºi acolo voi aduna toate roadele ºi toate bunãtãþile mele.

ªi apoi voi zice sufletului meu: Suflete, tu ai o mare rezervã de bunãtãþi, pentru mulþi ani. Odihneºte-te, mãnâncã, bea ºi veseleºte-te. Dar Dumnezeu i-a zis: "Nebunule, chiar în noaptea aceasta þi se va cere sufletul ºi cele ce le-ai pregãtit ale cui vor fi? Aºa i se va întâmpla ºi aceluia care-ºi adunã comori pentru sine ºi nu se îngrijeºte sã aibã ceea ce are valoare pentru Dumnezeu". (Lc 12,16-21).

Putea oare sã vorbeascã mai clar Isus în Evanghelia sa? De ce nu veghem asupra acestui lucru, sau de ce nu veghem aºa cum ar trebui?

Este bine pentru noi cã sfânta Fecioarã Maria vine sã ne aminteascã aceasta cu iubire de Mamã ºi vrea sã ne-o aminteascã ºi astãzi, în aceastã faimoasã lunã.

"El este mântuit!..."

A practica bine devoþiunea lunii mai poate sã ne aducã mântuirea veºnicã a sufletului nostru, latã un exemplu foarte instructiv:

La Ars, într-o zi, sosi o doamnã copleºitã de o durere care o târa cãtre disperare. Cu câteva zile mai înainte, i-a murit soþul în mod tragic. S-a sinucis, aruncându-se în fluviu de pe un pod înalt. Soþia era chinuitã groaznic de gândul osândirii veºnice a soþului.

Intrând în biserica din Ars, sãrmana femeie s-a aºezat îndatã în genunchi sã se roage ºi sã plângã. Mergea pentru prima oarã la Ars.

Sfântul paroh de Ars, trecând pe lângã ea, i-a ºoptit la ureche: "El este mântuit!".

"Cum aºa?" a exclamat femeia uimitã.

"Soþul dv. este mântuit - a repetat sfântul. El este în Purgatoriu ºi are nevoie de rugãciuni... între parapetul podului ºi fluviu a avut timp sã se cãiascã... Maica Domnului i-a obþinut acest har. Amintiþi-vã de devoþiunea lunii mai pe care o fãceaþi în camera dv. Uneori soþul dv., deºi necredincios (ateu), se unea în rugãciune cu dv. ºi punea ºi o floare în faþa icoanei Mariei. Aceasta i-a adus cãinþa ºi iertarea în ultimul moment.

Lucrul cel mai necesar

Cine se îngrijeºte de mântuirea sufletului se aseamãnã cu Maria din Betania, care stãtea la picioarele lui Isus, atentã la cuvintele lui, cuvinte de viaþã veºnicã. Marta, în schimb, care se îngrijea de multe lucruri, este icoana acelora care se preocupã de lucrurile pãmânteºti ºi mai puþin importante ºi nu mai are timp sã se gândeascã la suflet. ªi totuºi mântuirea sufletului rãmâne mereu "singurul lucru necesar". (Lc 10,42).

Câtã necugetare în viaþa noastrã, dacã în mijlocul primejdiilor lumii neglijãm acest unic lucru necesar!

Existã o scrisoare a sfântului Gabriel al Maicii Îndurerate adresatã unui coleg de liceu în care se pot citi urmãtoarele rânduri: "Ai dreptate sã spui cã lumea e plinã de primejdii ºi greutãþi ºi cã este foarte greu sã ne mântuim singurul nostru suflet; pentru aceasta, însã, nu trebuie sã-þi pierzi curajul".

Vrei mântuirea? Fugi de prietenii rãi, de teatre (spectacole), unde adesea intri cu harul lui Dumnezeu în suflet ºi ieºi dupã ce l-ai pierdut, sau l-ai pus în mare primejdie de a-l pierde.

Vrei mântuirea? Fugi de conversaþiile prea libere, de cãrþile rele, care pot face un rãu de nedescris tuturor..."

Sã ascultãm de sfinþi! Sã folosim mijloacele de apãrare pentru a nu ne ruina sufletul. Nimic nu valoreazã mai mult decât mântuirea sufletului nostru. "Ce ar putea da omul în schimb pentru sufletul sãu?" (Mt 16,26).

Scara albã

Într-o zi, în timp ce Padre Pio din Pietrelcina trecea încet printr-o mulþime de oameni, un tânãr l-a strigat de departe: "Pãrinte, spune-mi într-un cuvânt hotãrâtor ce trebuie sã fac?" Padre Pio s-a uitat la el cu o privire adâncã ºi i-a rãspuns îndatã: "Sã-þi mântuieºti sufletul!"

Iatã esenþialul! Toate celelalte trec. Mântuirea sufletului dureazã pentru vecie.

ªi sfânta Fecioarã Maria vrea sã ne asigure mântuirea, cu conlucrarea noastrã, folosind mijloacele de mântuire: rugãciunea, sacramentele, pocãinþa, faptele bune ºi, în mod deosebit, devoþiunea marianã. ªi sfântul Francisc de Assisi, în celebra viziune a fratelui Leon despre scara albã ºi scara roºie, ne asigurã cã devoþiunea cãtre Maica Domnului este garanþia mântuirii.

Într-adevãr, toþi cei care se urcau pe scara albã, în vârful cãreia se afla sfânta Fecioarã Maria, ajungeau în Paradis; cei de pe scara roºie, în schimb, câte eforturi fãceau în zadar".

Practicã


- Strãduieºte-te sã faci în fiecare searã cercetarea cugetului.
- Întreabã-te adesea: "Foloseºte sufletului meu aceastã faptã, acest gând?"
- Vorbeºte ºi altora despre mântuirea sufletului.

Text preluat din Luna mai, luna Mariei de Stefano Maria Manelli, Editura Serafica, 2004, traducere de pr. Alois Donea, OFMConv.

12345678910111213141516171819202122232425262728293031