Luna octombrie, luna Rozariului

2. Sfântul Rozariu

Cununa de trandafiri oferitã Fecioarei Maria

Fecioara Maria este trandafir tainic, floarea cea mai frumoasã a Raiului. Creºtinii buni îi oferã mereu o cununã de trandafiri, de flori alese. Aceastã cununã este Rozariul, care se compune din rugãciunile cele mai frumoase.

Rozar înseamnã cununã de trandafiri. Trandafirii sunt rugãciunile: Mãrire Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh, Tatãl nostru ºi Bucurã-Te, Marie. Fiecare trandafir are o culoare ºi un parfum particular ºi întreaga cununã este o împletire minunatã.

Rozariul complet este format din 150 de Bucurã-Te, Marie, împãrþite în decade, înaintea fiecãrei decade se rosteºte misterul de meditat ºi rugãciunea Tatãl nostru. De obicei se spune a treia parte a Rozariului, formatã din 50 de Bucurã-Te, Marie, folosindu-se Rozariul cu 50 de bobiþe.

Istoria Rozariului

Devoþiunea Rozariului s-a rãspândit treptat, de-a lungul secolelor creºtinismului.

Sf. Dominic a fost promotorul ºi predicatorul Rozariului.

Erau timpuri triste. Ereticii rãspândeau erorile, Biserica era combãtutã, Tabernacolele distruse ºi mãnãstirile devastate. Când eroarea ajunsese la culme, se auzea un singur glas: "Dumnezeu sã-i risipeascã pe duºmanii Sãi".

ªi Dumnezeu l-a ales pe marele Dominic Guzman. În cei zece ani în care a studiat la Valencia, a trãit în adevãratã mortificare: "Nu a bãut niciodatã vin, a dormit pe pãmântul gol deseori, iar în timp de secetã, vindea cãrþi pentru a-i ajuta pe cei flãmânzi. Întotdeauna era senin ºi liniºtit, chiar ºi atunci când ereticii îi ameninþau viaþa. ªi-a deschis gura numai pentru a binecuvânta, inima numai pentru a se ruga, iar mâna pentru a ajuta".

Sf. Dominic a fost foarte devotat Fecioarei Maria, care probabil i-a apãrut ºi i-a încredinþat ºi recomandat Rozariul Sãu. El a înþeles cã devoþiunea faþã de Maica Sfântã era mijlocul cel mai puternic pentru a învinge ereziile ºi astfel a predicat cu mare zel devoþiunea Rozariului.

Dupã Sf. Dominic aceastã practicã s-a rãspândit repede în toate pãrþile.

Devoþiune simplã ºi frumoasã

Rozariul este devoþiunea cea mai cunoscutã ºi mai practicatã de credincioºi, pentru ca este cu adevãrat uºoarã. Este ca o carte plinã de înþelepciune pe care toþi o pot citi ºi cei analfabeþi ºi cei orbi. Rozariul se poate rosti oriunde, atunci când se doreºte, singuri sau împreunã cu cineva, ziua ºi noaptea.

Este lãnþiºorul dulce care ne uneºte cu cerul, care ne apropie de Domnul. Este rugãciunea îndreptatã cãtre cea mai frumoasã ºi mai iubitã dintre creaturi: Maica Raiului. Nici o altã rugãciune ca ºi aceasta nu a fost atât de des recomandatã credincioºilor, de cãtre Pontifici ºi Sfinþi.

Cum este apreciat Rozariul

Rozariile se rãspândesc în numãr mare, orice creºtin bun poartã cu el rozariul ºi se roagã.

Este rugãciunea apreciatã ºi de marii oameni de ºtiinþã ºi de alte personalitãþi. Ampere, mare om de ºtiinþã francez, Federico Ozanam profesor celebru, Alessandro Manzoni geniul Italiei, s-au rugat cu evlavie Rozariul.

Însã mulþi oameni nu apreciazã Rozariul, ei cred cã este devoþiunea celor umili, a bãtrânilor, a preoþilor. Chiar mulþi creºtini au diferite obiecte, dar nu au Rozariul. Se ruºineazã sã-1 poarte în buzunar sau sã îl þinã în mânã. Poate vor aºtepta moartea când cei dragi le vor aºeza Rozariul între mâinile reci. Dar atunci el nu se mai poate rosti, nici iubi.

Ce trist contrast între viaþã ºi moarte: mâinile care în viaþã nu au atins Rozariul niciodatã, îl poartã dupã moarte.

Rozariul nostru

Noi cum apreciem Rozariul? Este cununa de trandafiri pe care o oferim în fiecare zi Fecioarei Maria? Sau neglijãm aceastã devoþiune?

Sã luãm rozariul, sã-l gãsim dacã l-am pierdut, sã-1 purtãm cu noi, sã îl þinem în mâini ºi sã învãþãm sã-1 rostim bine. El ne va însoþi pânã la moarte. Împreunã cu Biblia ºi Crucea, sã ne fie unul din obiectele cele mai dragi.

Exemplu: Papa Pius al X-lea, devotat Fecioarei Maria

Papa Pius X a fost numit ºi Papa Fecioarei Maria. Copil fiind avea o mare evlavie faþã de Fcioara Maria. Mergea des cu cei dragi ºi cu prietenii la Sanctuariul din Riese. Acesta a rãmas de neuitat în inima sa, una din amintirile cele mai frumoase.

Ca ºi capelan, paroh ºi episcop, a rãspândit mereu evlavia faþã de Maica Sfântã. În orice împrejurare a ministerului sãu, cãuta sã atragã sufletele la Fecioara Maria. Predicile sale mariane erau pline de viaþã ºi convingãtoare. Ca ºi cardinal al Veneþiei a dovedit o mare evlavie marianã.

Puternicã a fost devoþiunea sa faþã de Fecioara Victoriei, din S. Marco Frequenti, precum ºi pline de duioºie ºi iubire erau îndemnurile sale pentru copii, tineri, faþã de Preacurata Maicã a lui Dumnezeu.

La 25 septembrie 1900 a încoronat-o pe Fecioara Maria din Monte Berico. La 1 august 1901 a urcat muntele Grappa pentru a sfinþi statuia Fecioarei. Ales ca Papã, evlavia sa faþã de Fecioara Maria creºtea din zi în zi.

Spunea Rozariul, fie în sãlile de audienþã, fie în Capelã cu cei din jur. În grãdinile vaticane a ridicat o grotã asemãnãtoare cu cea din Lourdes ºi deseori mergea acolo, pentru a mãrturisi evlavia sa sincerã faþã de Neprihãnita Fecioarã.

Pelerinii care mergeau la Roma erau încântaþi sã-1 vadã pe Papa cum se uneºte cu ei la rugãciunea Rozariului ºi sã-1 audã cu câtã evlavie spune, Bucurã-Te, Marie.

Papa Pius al X-lea a fost un mare cinstitor al Fecioarei Maria ºi Ea l-a iubit ca pe un fiu, transformându-l într-un mare Papã ºi într-un mare sfânt.

Text preluat din Luna octombrie, luna Rozariului de pr. Evaristo Cardarelli, Editura Treira, Oradea - 2008, traducere de Daniela Rãdoi ºi Aurelia Man

123456789101112131415161718192021222324252627282930