Luna octombrie, luna Rozariului

7. Meditarea Rozariului

Rozariul meditat

Rozariul nu este numai o rugãciune vocalã, dar ºi mentalã. Spunând Rozariul, trebuie sã se mediteze. De aceea înaintea fiecãrei decade este un mister.

Necesitatea meditaþiei

Rozariul ne aminteºte cã avem datoria sã meditãm ºi aceasta este foarte necesar sufletului nostru. Fiecare mister ne descoperã un adevãr care lumineazã sufletul nostru, care trezeºte în noi anumite sentimente ºi ne îndeamnã sã luãm anumite propuneri.

Meditaþia constã în a ne reculege în prezenþa lui Dumnezeu ºi a reflecta asupra adevãrurilor de credinþã, asupra misterelor. Astfel, gândurile bune vor urma unul dupã altul, ele vor miºca inima ta, o vor cerceta ºi te va îndemna sã practici virtutea, sã-L iubeºti pe Dumnezeu.

Meditaþia este foarte necesarã pentru viaþa creºtinã. Dacã nu se mediteazã nu se va înainta în viaþa spiritualã ºi uºor se va cãdea în pãcat. Convingerile se maturizeazã prin meditaþie.

Existã creºtini care nici n-au auzit de meditaþie, puþini, sunt cei care mediteazã. Este urmatã lumea, cea care conduce la vorbe, la distracþii. În special astãzi, prin viaþa modernã, dinamicã, confuzã ºi agitatã, lipseºte reculegerea. Sufletele nu se mai retrag ca sã se regãseascã pe ele însele, în tãcere.

Meditarea misterelor de bucurie

Misterele de bucurie ne învaþã cã adevãrata bucurie se gãseºte în practicarea virtuþii ºi în încrederea în Dumnezeu, Binele cel mai mare.

1. Arhanghelul Gabriel vesteºte Fecioarei Maria cã va zãmisli un Fiu.
Umilinþa ºi fecioria sunt adevãrate bogãþii, care atrag privirea lui Dumnezeu.

2. Sfânta Fecioarã o viziteazã pe sfânta Elisabeta.
Iubirea înfrumuseþeazã viaþa. Iubirea faþã de Dumnezeu trebuie unitã cu iubirea faþã de aproapele.

3. Isus se naºte în Betleem.
Tristeþea peºterii se transformã în bucurie, prin prezenþa lui Isus. Cine îl are pe Dumnezeu are totul, chiar dacã îi lipseºte pâinea. Cine nu îl are pe Dumnezeu, nu are nimic, chiar dacã este bogat în cele pãmânteºti.

4. Isus este adus în Bisericã.
Noi venim de la Dumnezeu ºi ne întoarcem la Dumnezeu. Numai pentru El trebuie sã trãim ºi sã murim.

5. Regãsirea lui Isus.
Cea mai mare durere este pierderea harului prin sãvârºirea pãcatului. Dacã am pierdut harul, trebuie sã-l cãutãm din nou cu o mare dorinþã.

Meditarea misterelor de durere

Misterele de durere ne ajutã sã meditãm suferinþa lui Isus

1. Isus asudã sudori de sânge în Grãdina Ghetsemani.
Isus, Cel nevinovat, asudã sânge pentru ispãºirea pãcatelor noastre. Iar noi pãcãtoºii, nu ne putem bucura. Trebuie sã-L mângâiem pe Isus, încercând sã ispãºim ºi sã împiedicãm pãcatul.

2. Isus este biciuit.
Plãcerile noastre trupeºti sunt cauza biciuirii lui Isus. Pãcatele necurãþiei biciuiesc Trupul nevinovat al Mântuitorului.

3. Isus este încoronat cu spini.
Isus ispãºeºte prin aceastã durere, pãcatele noastre comise cu gândul, ispãºeºte mândria noastrã.

4. Isus poartã Crucea pe drumul Calvarului.
Isus îmbrãþiºeazã Crucea, acceptã condamnarea la moarte, ca noi sã avem viaþã.

5. Isus este rãstignit.
Isus moare pentru mântuirea noastrã. La picioarele Crucii, Fecioara Maria ne este încredinþatã ca Mamã.

Meditarea misterelor de slavã

Misterele de slavã sunt misterele speranþei noastre veºnice. Ne ajutã sã ne gândim la veºnicie, unde vom fi fericiþi în gloria lui Dumnezeu.

1. Învierea lui Isus din morþi.
Trebuie sã pãzim trupul nostru ca pe templul lui Dumnezeu. Dacã vom fi curaþi ºi noi, asemenea lui Isus, vom învia strãlucind de frumuseþe dumnezeiascã.

2. Înãlþarea lui Isus la cer.
Isus se înalþã la cer, ne deschide Raiul, ne pregãteºte un loc ºi ne aºteaptã.

3. Coborârea Duhului Sfânt.
Duhul Sfânt coboarã ºi continuã sã completeze opera mântuirii noastre.

4. Înãlþarea la cer a Fecioarei Maria.
Fecioara Maria s-a înãlþat la cer, este Atotputernicã prin Harul lui Dumnezeu ºi de aceea trebuie sã ne rugãm Ei.

5. Încoronarea Fecioarei Maria ca Reginã.
Fecioara Maria este încoronatã ca Reginã a cerului ºi a pãmântului.

Meditarea misterelor de luminã

Misterele de luminã ne ajutã sã meditãm asupra Botezului Mântuitorului nostru, în râul Iordan, asupra minunii sãvârºite la Nunta din Cana, prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria. De asemenea, ne îndeamnã la convertire ºi pocãinþã, ne descoperã gloria frumuseþii dumnezeieºti, pe muntele Tabor ºi ne învaþã cã pe Sfintele Altare, sub chip de pâine ºi de vin, Isus este prezent, cu Trupul ºi Sângele Sãu Preasfânt.

1. Isus este botezat în râul Iordan.
Prin Sacramentul Botezului, noi primim Harul Sfinþitor. Devenim fii ai lui Dumnezeu ºi membre vii ale Bisericii.

2. Isus transformã apa în vin, la Nunta din Cana.
Prin minunea transformãrii apei în vin, Isus "deschide inima ucenicilor la credinþã, prin mijlocirea Fecioarei Maria, prima dintre credincioºi."

3. Isus vesteºte împãrãþia lui Dumnezeu ºi îndeamnã la pocãinþã.
Isus îºi începe misiunea care va continua pânã la sfârºitul timpurilor, în particular, prin Sacramentul Sfintei Spovedanii, încredinþat Bisericii Sale.

4. Schimbarea lui Isus, la Faþã, pe Muntele Tabor.
Pe muntele Tabor, Isus rugându-Se, a fost învãluit de luminã strãlucitoare, iar un glas din nor, a zis: "Acesta este Fiul Meu iubit, de el sã ascultaþi".

5. Isus ne dãruieºte Sacramentul Euharistiei, la Ultima Cinã.
În Sacramentul Euharistiei, Isus devine hrana sufletului, prin Trupul ºi Sângele Sãu, sub speciile pâinii ºi ale vinului, mãrturisind "pânã la sfârºitul timpurilor", iubirea sa pentru oameni ºi jertfindu-se pentru mântuirea lor.

Meditând misterele, Rozariul va fi o rugãciune înflãcãratã, care ne va uni cu Maica Sfântã, printr-o iubire sincerã.

Exemplu: Rozariul converteºte sufletele

În anul 1615, în Anglia erau zile triste. Credincioºii catolici erau persecutaþi de protestanþii englezi. La Glasgow, în data de 10 martie, în timpul dupã-amiezii, fericitul Giovanni Ogilvie, martir iezuit, urca treptele morþii. Mulþimea îl admira pentru eroicul sãu act. Giovanni Ogilvie era liniºtit ºi se ruga strângând în mâini Rozariul. Înainte ca mâinile sã-i fie legate el a aruncat Rozariul, ca un salut de adio, credincioºilor catolici prezenþi acolo.

Apoi a urmat pedeapsa prin spânzurãtoare. Rozariul aruncat de martir a atins în cãdere un bãrbat renumit, dar ca era eretic, baronul Giovanni Eckersdorf, care se afla în trecere în acel oraº ºi care a participat la acel eveniment.

Baronul ar fi vrut sã ia Rozariul, dar se temea de credincioºii catolici care îl doreau mult. Astfel 1-a lãsat lor. El nu era creºtin, considera religia ca cel din urmã lucru.

Dar din clipa în care a fost atins, nu a mai avut pace. Acel Rozar îi deschisese o ranã în suflet. Oriunde mergea era tulburat. Un singur gând îl urmãrea ºi îl apãsa timp de un an de zile: "De ce Rozariul martirului 1-a atins tocmai pe el?!"

În final conºtiinþa a triumfat. S-a convertit în Biserica Catolicã. A susþinut toatã viaþa cã Rozariul martirului a dus la convertirea sa.

Text preluat din Luna octombrie, luna Rozariului de pr. Evaristo Cardarelli, Editura Treira, Oradea - 2008, traducere de Daniela Rãdoi ºi Aurelia Man

123456789101112131415161718192021222324252627282930