Bicentenar la Cacica
În zilele de 19 ºi 20 octombrie 1991, la Cacica s-a sãrbãtorit bicentenarul salinei.
Îndatã dupã ocuparea Bucovinei de cãtre austrieci, la 7 mai 1775, s-au descoperit zãcãminte de sare în pãdurile de pe valea Cacica ºi Soloneþ. S-au luat imediat mãsuri de exploatare.
În ceea ce priveºte caracterul tehnic al sãrii de la Cacica - spre sfârºitul perioadei interbelice, - se menþioneazã faptul cã: Era de fapt singura salinã din þarã care producea SARE HUSCÃ, (obþinutã prin evaporarea apei), iar zãcãmintele de sare nu erau încã determinate cu mare precizie. Sarea de la Cacica era de slabã calitate, o calitate total inferioarã, motiv pentru care s-a ºi hotãrât exploatarea ei prin dizolvarea în apã. Saramura se pregãtea în niºte bazine conice ºi era pompatã la suprafaþã, unde urma sã alimenteze douã baterii de cazane, în care se depunea apoi SAREA HUSCÃ.
Sarea astfel obþinutã era apoi bãtutã în niºte forme speciale, (trunchi de con) ºi ulterior uscatã în cuptoare, care primeau cãldura de la cazanele de evaporare.
Produsul astfel obþinut era apoi mult apreciat în întreaga Moldovã, - în Moldova de Nord ºi în Bucovina.
În cantitãþi foarte reduse, la salina Cacica se mai scoteau ºi bolovani de sare.
Un interesant punct de mare atracþie este ºi capela Sfânta Varvara, - patroana minerilor, din interiorul salinei.
Ea este sãpatã în masivul de sare la aproximativ 30 de metri adâncime, având dimensiunile: 25 - 9-7 metri. Pereþii sunt în linie dreaptã ºi au tot mobilierul bisericesc necesar, sãpat în sare:
Altar cu firidã, pentru statuia sfintei Varvara, amvon ºi loc pentru cor.
Aici, în capelã au fost deschise festivitãþile bicentenarului salinei, printr-o sfântã Liturghie, prezidatã de episcopul nostru de Iaºi, - Petru Gherghel - la care-au luat parte preoþi din Bucovina ºi din Polonia, ambasadorul Poloniei la Bucureºti, Zigmund Komorovscki ºi soþia acestuia, precum ºi mulþi credincioºi din Cacica ºi din Soloneþ, alãturi de mulþi, mulþi alþii.
La intrarea în salinã, strãjuia un mare crucifix - mulþi ani pãstrat în saramurã - dupã cum povesteau cei de la faþa locului, - iar acum, dãinuind la intrarea în locul de muncã.
Este semnul ºi adânca mãrturie de mare credinþã acestor catolici polonezi, originali din regiunea Bohnea ºi Kalucz, din neam de mineri, la vestita salinã Wieliczka, aºezaþi ºi stabiliþi aici încã din anul 1785.
Dupã Liturghie, au avut loc multe luãri de cuvânt, la adunarea de la Casa Polonã". Minerii participã într-un mod deosebit la desãvârºirea întregii creaþii, prin însãºi munca lor". - afirma cu aceastã mare ocazie episcopul Petru GHERGHEL.
A mai fost prezentat aici ºi Preasfinþitul Pimen - episcopul ortodox de Suceava, însoþit de mai mulþi preoþi.
(publicat în Lumina creºtinului, octombrie 1991)
