Cacica - Bazilica Minor
Marele jubileu al naºterii Mântuitorului aduce Diecezei de Iaºi o recunoaºtere spiritualã marianã deosebitã: biserica din Cacica, dupã ce a fost declaratã pe plan local sanctuar naþional, acum primeºte o recunoaºtere universalã pontificalã prin declaraþia din partea Sfântului Scaun ca fiind bazilicã minorã, titlu care vrea sã indice preþuirea pietãþii creºtine ce s-a dezvoltat la acest sanctuar. În România mai sunt încã trei bazilici minore: Maria Radna, ªumuleu Ciuc ºi catedrala din Satu Mare.
Pietatea credincioºilor faþã de acest loc nu este de datã recentã. Gãsim un articol despre pelerinajul de la Cacica în revista franciscanã Viaþa chiar înainte de 1918, unde se vorbeºte despre felul cum se desfãºura acest pelerinaj. Chiar în timpul regimului comunist, sanctuarul a rãmas un focar de evlavie marianã, iar acum are credincioºi devotaþi în toatã România, care vin în special la 15 august spre a o cinsti pe Regina cerului ºi a pãmântului. Fiind ziua de 15 august o sãrbãtoare deosebitã ºi pentru ortodocºi, numitã Sfânta Maria Mare, ºi ei sunt prezenþi pentru a o cinsti pe Maica cereascã.
Un cuvânt pentru ce se cheamã minor adicã mai micã. Patru sunt bazilicile maior, care se aflã în Cetatea Eternã, iar celelalte, din afara Romei, sunt numite minor, în afara cazului când printr-un indult deosebit poate fi declarat bazilica maior ºi un sanctuar în afara Romei.
Pr. Petru Mareº
(publicat în Lumina creºtinului, septembrie 2000)
