Pelerini la Cacica
Un pelerinaj marian, fie cã este dorit, organizat ºi fãcut cu devoþiune ºi credinþã, fie cã este spontan, cauzat de necesitatea pocãinþei, a unui itinerar spiritual de vindecare, de purificare, fie din dorinþa de a o cunoaºte mai mult pe Preacurata, este un eveniment de credinþã marcat de un entuziasm ºi de o manifestare spiritualã deosebitã.
Anul acesta în perioada 13-15 august 2000, sanctuarul de la Cacica a reunit peste 50.000 de credincioºi veniþi din Dieceza de Iaºi, din þarã ºi din strãinãtate.
Prezenþa mare a pelerinilor a fost cauzatã de importanþa pe care aceºtia au acordat-o Mariei în acest an jubiliar ºi de recunoaºterea spiritualã marianã universalã acordatã sanctuarului din Cacica prin declararea bisericii ca bazilicã minorã.
Cei care au fost prezenþi la Cacica vor pãstra mult timp întipãrit în minte ºi în inimã ceremoniile ºi evenimentele care s-au succedat la sanctuar. Atât copiii ºi tinerii, cât ºi adulþii ºi cei bolnavi au avut posibilitatea "sã urce" cu adevãrat la sanctuar ºi sã se prezinte în faþa Preacuratei ºi a Fiului ei preaiubit.
Au fost zile de har marcate de rugãciune, de cântece care parcã nu se mai sfârºeau, de o iubire creºtinã fraternã exprimatã ºi trãitã sub privirile duioase ale Mamei noastre cereºti. În bisericã ºi în jurul acesteia, la confesionale sau la grotã, pe pajiºtea din faþa altarului principal sau pe strãzi ºi în locurile de campare, se putea vedea pe chipurile pelerinilor acea împlinire spiritualã marcatã de bucurie sau acea dorinþã arzãtoare de a-ºi schimba viaþa, de a fi mai buni, mai curaþi, mai aproape de fraþi, de Dumnezeu.
La sanctuarul marian de la Cacica dorinþa dupã cele spirituale ºi bucuria de a fi împreunã, nostalgia dupã cer, "fuga de lume" ºi dorinþa de purificare s-au întrepãtruns în mod tainic ºi minunat. Pelerinii, împreunã cu persoanele consacrate, cu preoþii ºi episcopii lor, prin rugãciunile ºi iubirea lor sincerã faþã de Preacurata au arãtat cã doresc ºi sunt capabili sã construiascã o lume bazatã pe credinþã ºi speranþã.
Cu mâinile înãlþate în semn de rugãciune ºi cu ochii aþintiþi spre cer, prin sacrificii oferite în spirit de credinþã, prin participare conºtientã la sfânta Liturghie, la spovadã ºi sfânta Împãrtãºanie ºi prin devoþiunile ºi ceremoniile mariane, pelerinii, ca semn de preþuire, recunoºtinþã ºi mulþumire, au oferit buchetul lor spiritual iubirii inefabile a lui Dumnezeu.
Pr. Mihai Roca
(publicat în Lumina creºtinului, septembrie 2000)
