Omilia ES Jean-Claude P�risset la centenarul bisericii
Duminic�, 10 octombrie 2004, s-au �mplinit o sut� de ani de la consacrarea actualei biserici din Cacica.
Cu aceast� ocazie, s�mb�t�, 9 octombrie 2004, s-a �inut o conferin��, s-a dat un concert de org�; comunitatea polon� a sus�inut un program cultural dup� care a urmat sf�nta Liturghie.
Duminic� au avut loc sfinte Liturghii �n limbile ucrainean�, german� �i polon� dup� care s-a celebrat sf�nta Liturghie pontifical�. La invita�ia PS Petru Gherghel, au fost prezen�i mai mul�i episcopi �i preo�i din �ar� �i din str�in�tate �mpreun� cu autorit��ile civile �i credincio�ii din zon�.
Red�m �n cele ce urmeaz� omilia �inut� la Liturghia de duminic� a nun�iului apostolic �n Rom�nia �i �n Republica Moldova.
* * *
Omilia ES Jean-Claude P�risset
"Unul dintre ei, v�z�nd c� s-a vindecat, s-a �ntors pream�rindu-l pe Dumnezeu cu glas puternic;�i s-a aruncat la picioarele lui mul�umindu-i" (Lc 17,15-16).
Excelen�ele voastre,
Domnule ambasador,
Dragi preo�i, c�lug�ri �i c�lug�ri�e,
Iubi�i fra�i �i surori,
�i noi, aduna�i ast�zi pentru a celebra centenarul acestui sanctuar de la Cacica dedicat Maicii Domnului, sub numele de Czestochowa, ca biseric� parohial� �i din 15 august 2000 bazilic�, "s� ne �ntoarcem �n timp pentru a pream�ri pe Dumnezeu cu glas puternic �i pentru a-i mul�umi lui Cristos" pentru tot ce a f�cut pentru cei care au venit �n acest loc sf�nt.
Recuno�tin�a nu este numai o obliga�ie de a recunoa�te binefacerile primite, ci este �i expresia micimii noastre �n fa�a lui Dumnezeu, izvorul oric�rui bine. Ceea ce au f�cut p�rin�ii vo�tri, care au venit din Polonia pentru a munci �n mina de sare din apropiere - �n care au f�cut �i o grot� ca loc de rug�ciune - a fost de fapt exprimarea �ncrederii lor �n Dumnezeu sub c�l�uzirea sfintei Fecioare Maria.
Naaman Sirianul a luat pu�in p�m�nt din Israel ca amintire a vindec�rii sale �n r�ul Iordan, prin intermediul profetului Elizeu, a�a cum am auzit �n prima lectur� (cf. 2Rg 17). F�c�nd astfel, el �mp�rt�ea credin�a profetului �n unicul Dumnezeu, creatorul cerului �i al p�m�ntului, eliberatorul poporului s�u din robia Egiptului, �i, lu�nd cu sine pu�in din acest p�m�nt al f�g�duin�ei, �i exprima �ncrederea �n acest Dumnezeu al lui Elizeu. �nainta�ii vo�tri, cu mai mult de o sut� de ani �n urm�, au venit �n Bucovina, nu cu pu�in p�m�nt din �ndep�rtata Polonie, ci aduc�nd cu ei icoana sfintei Fecioare Maria, imaginea Maicii din Czestochowa, cu tot ceea ce este ea, adic� �ncrederea �n mama lui Cristos, �i mama noastr�, maica Bisericii; dorin�a de a vrea asemenea ei s� �mplinim voin�a lui Dumnezeu �n cotidianul "fiat" dup� voin�a sa; disponibilitatea de a urma sfatul s�u "face�i tot ce v� va spune" (In 2,5).
A�a �i noi ast�zi dorim s� aducem mul�umire lui Dumnezeu pentru cei o sut� de ani de existen�� a acestei biserici, pentru o sut� de ani de fidelitate fa�� de Biserica lui Cristos. Celebrarea acestui semnificativ aniversar, nu e numai amintirea trecutului, ci �i amintirea �n prezent pentru a ne c�li din nou �n ceea ce �nseamn� pentru noi, �i mai ales pentru voi, membrii comunit��ii poloneze din Bucovina, un sanctuar a�a de iubit, care a devenit �n cursul deceniilor un sanctuar iubit de to�i, unde fiecare vine pentru a o venera pe sf�nta Fecioar� Maria.
1. Am spus pu�in mai �nainte c� �n a aduce cu ei icoana Maicii Domnului din Czestochowa, p�rin�ii vo�tri au manifestat �ncrederea lor mama lui Cristos, mama noastr� �i maica Bisericii.
Chiar �n aceast� lun� de octombrie, care este �i luna sf�ntului Rozariu, suntem invita�i s� medit�m opera lui Cristos �i a Mariei, prin rug�ciunea Rozariului. �n scrisoarea sa apostolic� Rosarium Virginis Mariae, pentru anul 2002-2003, papa Ioan Paul al II-lea scrie: "�ns� motivul cel mai important pentru a propune din nou cu t�rie practicarea Rozariului este faptul c� el constituie un mod foarte valid pentru a favoriza printre credincio�i acea �ndatorire de a contempla misterul cre�tin pe care am propus-o �n scrisoarea apostolic� "Novo millennio ineunte" drept adev�rat� �i real� «pedagogia sfin�eniei!»..." (RVM 5)
La �nceputul acestei scrisori, papa ne aminte�te c� Rozariul este un mijloc foarte simplu �i tradi�ional pentru a �mplini bine acest program de sfin�ire, pentru c� "�n sobrietatea elementelor sale, concentreaz� �n sine profunzimea �ntregului mesaj evanghelic, constituind un fel de compendiu al acestuia" (RVM 1).
Pentru a ne ajuta s� contempl�m mai bine pe Cristos �n rug�ciunea Rozariului, papa Ioan Paul al II-lea a ad�ugat alte cinci mistere, care sunt numite de el "mistere de lumin�": Botezul lui Isus, minunea apei preschimbate �n vin la nunta din Cana, �nv���tura lui Isus pe muntele fericirilor, schimbarea la fa�� �i, �n fine, ultima Cin�, la care Isus s-a f�cut prezent �n Euharistie, centrul �i culmea cultului.
Deci, "la Isus prin Maria", dup� cum spuneau cei din antichitate, c�ci nu exist� cale mai sigur�, mai direct� dec�t prin Maria dac� vrem s�-l cunoa�tem pe Fiul ei Isus. Vedem cum aceasta este eficace �n motoul episcopal al Sf�ntului P�rinte "Totus tuus", c�ci, consacr�ndu-se Mariei �nc� din tinere�ea sa, el a urmat sub c�l�uzirea ei matern� un drum de total� �ncredere �n Cristos, �n condi�ii dificile dac� ne g�ndim c� a r�mas singur pe lume la v�rsta de numai dou�zeci �i unu de ani, c� a fost ales �n fruntea Bisericii, atunci c�nd aceasta se afla �n toiul persecu�iilor sub ateismul ideologic comunist �n Europa Central� �i Oriental�, urm�nd cu mult curaj acel minister atunci c�nd ast�zi lumea este marcat� de materialism sau ateism practic. S� ne amintim c� el a fost salvat de �ns�i Maica Domnului �n atentatul din 18 mai 1981.
2. �n edificarea acestei biserici din Cacica �n cinstea Maicii Domnului din Czestochowa cu o sut� de ani �n urm�, constructorii �i binef�c�torii au manifestat voin�a lor �n dorin�a de a �mplini asemenea sfintei Fecioare Maria voin�a lui Dumnezeu �n cotidianul "fiat" dup� voin�a sa.
La ce folose�te o biseric� dac� nu la adunarea ucenicilor lui Cristos pentru a le oferi �nv���tura �i sfin�enia sa prin intermediul sacramentelor. Despre Biseric�, spune Codul de drept canonic: "Este edificiul sacru destinat cultului divin, �n care credincio�ii au dreptul de a veni pentru a exercita, mai ales �n mod public, cultul divin" (CDC, can. 1214).
Deci, edificiul sacru, acest sanctuar care de o sut� de ani este locul de �nt�lnire al familiei lui Dumnezeu, unde mii de credincio�i au devenit fiii lui Dumnezeu prin intermediul Botezului, apostoli ai credin�ei prin intermediul Mirului; m�rturisitori ai iubirii reciproce dintre Cristos �i Biseric� prin C�s�torie; unde mii de credincio�i primesc iertarea p�catelor lor prin intermediul Reconcilierii �i unde se hr�nesc cu �nsu�i Cristos prin Euharistie. Apoi, �n fiecare duminic�, Biserica g�zduie�te comunitatea parohial� pentru a celebra sf�nta Liturghie. Devenit� sanctuar, �i din anul 2000 bazilic�, aceast� biseric� g�zduie�te numero�i pelerini care vin s� cear� ajutor Domnului prin devo�iunea fa�� de Maria. "La Isus prin Maria", o cale direct� �i sigur�!
Cine ar putea spune c�te haruri s-au primit �n acest sanctuar. Despre aceasta ne d� m�rturie numeroasele "ex voto" care sunt at�rnate de perete �n interiorul acestei biserici. Dar cine �tie c�te haruri au fost primite �i sunt cunoscute numai de Dumnezeu �i de cel care a beneficiat de ele. Asemenea samariteanului, "v�z�nd c� s-a vindecat, s-a �ntors pream�rindu-l pe Dumnezeu cu glas puternic" (Lc 17,15), mul�i pelerini s-au �ntors aici pentru a-i mul�umi lui Dumnezeu cu un "ex voto"; dar cine �tie c��i sunt cei care au f�cut-o numai �n mod spiritual, printr-o rug�ciune la Domnul invoc�nd pe Maria cu frumoasa rug�ciune a sf�ntului Bernard: "Sub ocrotirea ta alerg�m sf�nt� N�sc�toare de Dumnezeu. Nu dispre�ui rug�ciunile �n nevoile noastre, ci ne m�ntuie�te pururea de toate primejdiile, Fecioar� sl�vit� �i binecuv�ntat�".
3. Mai r�m�ne un al treilea argument de analizat, dac� vrem s� �mp�rt�im pe deplin cu cei zece lepro�i din Evanghelia de ast�zi cele f�cute de ei pentru a fi vindeca�i: disponibilitatea de a urma sfatul Maicii lui Cristos "face�i tot ce v� va spune" (In 2,5). Aceste cuvinte ale sfintei Fecioare Maria spuse slujitorilor la nunta din Cana au valoare pentru cei care vin la Cristos pentru a fi vindeca�i, pentru a-l urma, pentru a r�m�ne �n prezen�a sa, pentru a fi sfin�i�i de prezen�a sa, a�a cum a fost pentru cei zece lepro�i.
A�a au f�cut �i constructorii acestei biserici, cu o sut� de ani �n urm�! C�ci �i-au dorit prezen�a lui Cristos �n mijlocul lor, prezen�a p�inii vie�ii, la care s� recurg� �n fiecare zi; prezen�a cuv�ntului vie�ii prin intermediul ministerului preo�esc, �n predici �i �n catehism; prezen�a cea mai r�sp�ndit� a trupului mistic al lui Cristos, din care ei �n�i�i - �i noi ast�zi - suntem parte, adic� Biserica adunat� la �ntrunirea liturgic�. A�a spune constitu�ia dogmatic� "Lumen gentium" a Conciliului Vatican II despre Biseric�, atunci c�nd expune prin diferite imagini ale Bisericii-comunitate aceea referitoare la edificii: "Mai adesea Biserica este numit� zidirea lui Dumnezeu (1Cor 3,9). [...] Acest edificiu prime�te diferite denumiri: casa lui Dumnezeu �n care locuie�te familia sa, locuin�a lui Dumnezeu �n Duh, cortul lui Dumnezeu printre oameni �i mai ales templul sf�nt pe care sfin�ii p�rin�i �l v�d �i �l laud� reprezentat �n sanctuarele de piatr�, �i care, �n liturgie, este asem�nat pe bun� dreptate cu cetatea sf�nt�, noul Ierusalim..." (LG 6d).
�n acest context, este necesar s� ascult�m ceea ce papa scrie �n pagini bogate de medita�ie, �n ultima enciclic� "Ecclesia de Eucharistia", pentru a ne pune "la �coala Mariei, femeie euharistic�" (cf. nr. 53-58). M� opresc doar la leg�tura dintre maternitatea Mariei �i prezen�a sacramental� a lui Cristos �n Euharistie. Papa scrie: "Atunci c�nd �n momentul Bunei-Vestiri, poart� �n s�nul s�u Cuv�ntul f�cut trup, ea devine �ntr-un anumit fel, un tabernacol - primul tabernacol al istoriei - �n care Fiul lui Dumnezeu, pentru moment invizibil �n ochii oamenilor, se prezint� la adora�ia Elisabetei, iradiind parc� lumina sa prin ochii �i glasul Mariei" (EdE 55).
A�adar, mai ales aici, �n aceast� biseric� dedicat� sfintei Fecioare Maria, avem �n mama lui Cristos �i mama noastr�, un impuls sigur pentru a ne apropia de Cristos, pentru a deveni mereu discipolii s�i, pentru a fi mereu cu adev�rat cre�tini.
Concluzie
Am venit ast�zi �n num�r mare la acest sanctuar marian pentru a mul�umi lui Dumnezeu de toate c�te a f�cut "�n" �i "prin intermediul" acestei biserici din piatr� �n cei o sut� de ani. Suntem aici pentru a cere ca sub ocrotirea sfintei Fecioare Maria s� putem continua cu siguran��, perseveren�� �i generozitate drumul nostru de-a lungul anilor pe care-i avem �n fa��. S�mb�ta viitoare va �ncepe anul Euharistic, preg�tit �n 2002-2003 de cel al Rozariului. Deci v� propun s� v� aminti�i �n fiecare zi ceea ce ace�ti doi ani de s�rb�toare, de dup� anul 2000 c�nd am s�rb�torit marele jubileu, c� vor s� ne determine s� fim protagoni�ti adev�ra�i ai programului noii evangheliz�ri. Deci va trebui s� d�m o mai mare importan�� atunci c�nd ne rug�m Rozariul, la misterele de lumin�, care au fost instituite de papa Ioan Paul al II-lea, pentru anul Rozariului, mai ales al cincilea mister, c�ci de la Euharistia prezent� �n aceast� Biseric�, cum de altfel e �n toate bisericile noastre, iradiaz� prezen�a sacramental� a lui Cristos, Domnul nostru �i Dumnezeul nostru. Papa scrie despre aceasta: "Trec�nd de la copil�rie �i de la via�a �n Nazaret la via�a public� a lui Isus, contemplarea ne poart� asupra acelor mistere pe care le putem numi, �ntr-un mod deosebit, misterele de lumin�. �n realitate, �ntreg misterul lui Cristos este lumin�. El este lumina lumii" (In 8,12). �i dup� ce a men�ionat primele patru, papa continu�: "Mister de lumin� este, �n fine, instituirea Euharistiei, �n care Cristos se d� ca hran� cu trupul �i cu s�ngele s�u sub chipul p�inii �i al vinului..." (RVM 21).
Sf�nta Fecioar� Maria s� d�ruiasc� �ntregii comunit��i parohiale din Cacica �i tuturor pelerinilor care vin la sanctuar harul de a ajunge mereu mai aproape de Isus. Ea �l �ine �n bra�ele sale pentru a ni-l da ca M�ntuitor, repet�ndu-ne, ori de c�te ori �i contempl�m icoana sa: "Face�i tot ce v� va spune" (In 2,5)!
Cacica, 10 octombrie 2004
Jean-Claude P�risset, nun�iu apostolic
Mai multe imagini pute�i vedea �n [ albumul foto ]
