Pelerinajul credincioºilor din Parohiile Poiana Micului ºi Soloneþu Nou
Un grup de credincioºi din parohiile Poiana Micului ºi Soloneþul Nou, împreunã cu pr. Gabriel Bucur, parohul comunitãþii romano-catolice din Poiana Micului, au mers în pelerinaj la Cacica în ziua de 5 mai 2007.
Luna mai este luna închinatã, printr-o veche tradiþie, Sfintei Fecioare Maria. În bisericile noastre, în aceastã lunã, altarele Sfintei Fecioare se umplu de flori, credincioºii participã la celebrãrile mariane, la rugãciuni ºi cântãri, lãudând-o, aducând mulþumire lui Dumnezeu ºi implorându-i haruri prin mijlocirea Neprihãnitei. Acestea se desfãºoarã ºi în Parohia Poiana Micului.
Anul acesta, am fãcut ceva deosebit. Am participat, la 5 mai, la un pelerinaj la Sanctuarul Diecezan închinat Sfintei Fecioare de la Cacica, în urma iniþiativei Centrului Diecezan pentru Pelerinaje. ªi am fãcut cu adevãrat un pelerinaj, pentru cã am mers ºi ne-am întors pe jos.
Nu a contat cã plecarea a avut loc o datã cu apariþia soarelui, copii, tineri, adulþi ºi chiar un veteran, trecut de 70 de ani ne-am avântat prin frumoasele pãduri ale Bucovinei. Începutul a fost frumos... admiram peisajul. Pãdurea exploda de un verde crud chiar sub ochii noºtri. Crenguþele cãzute la pãmânt se sfãrâmau parcã sub paºii noºtri. A fost mai greu pânã în vârf... la vale parcã pluteam. Ne întovãrãºea ºi susurul apei nãzdrãvane care se strecura subtil pe lângã pietricele.
Dupã ce ne-am revenit din urcuºurile ºi coborâºurile muntelui, am putut sã mai ºi cântãm trezindu-ne deodatã la mijlocul drumului, dupã 90 de minute de mers, unde ne-am întâlnit cu credincioºii din filialã, Pleºa, ºi cu cei din Soloneþul Nou, dupã care am continuat pelerinajul, în atmosferã de rugãciune ºi cântare.
Am regãsit-o pe Sfânta Fecioarã la Cacica. Programul stabilit a fost un moment de regãsire ºi faþã de noi, celebrarea penitenþialã ajutându-ne în acest fel. Ne-am pregãtit pentru sfânta Liturghie recitând rozariul, spovedindu-ne, pr. Ioan Tamaº fiind pe baricade.
În cadrul sfintei Liturghii, pr. Lucian Abalintoaiei, impresionat de pelerinajul nostru peste dealuri, a scos în relief cã viaþa este un pelerinaj spre împãrãþia lui Dumnezeu. Ne mai împiedicãm, singuri sau ne ajutã alþii, cãdem, ne ridicãm, dar important este sã nu ne descurajãm, ci sã continuãm. Iar Sfânta Fecioarã este aceea care ne poate ajuta în aceastã cãlãtorie pãmânteascã.
Dupã ce ne-am întãrit sufleteºte, am dat ºi trupului nostru ceva merinde, dupã care am celebrat calea crucii pe uliþele satului, încheind pelerinajul nostru la Cacica cu binecuvântarea finalã din cadrul adoraþiei cu Preasfântul Sacrament unde ne-a fost cãlãuzã pr. ªerban Manole.
Am plecat de la Cacica mai îmbogãþiþi, mai fericiþi, mai aproape unii de alþii, mai aproape de Dumnezeu, prin mijlocirea Preacuratei, deciºi cã continuãm efortul zilnic de sfinþenie.
Se spune cã drumul spre casã este mai scurt, mai uºor... De data aceasta, parcã spre pãrere de rãu, picioarele erau mai greoaie, rãspundeau mai greu la comenzi. Dar dupã 200 de minute eram la casele noastre, chiar dacã extenuaþi, dar cel puþin fericiþi pentru aºa o manifestare de credinþã.
Haideþi cu toþii la Maria.
Pr. Gabriel Bucur
