Pelerinajul credincioºilor din Parohia Iaºi "Adormirea Maicii Domnului"
Un grup de pelerini din Parohia au plecat cu un autocar în pelerinaj la Cacica luni, 8 septembrie 2008, în cadrul pelerinajului anual pe care parohia ieºeanã îl organizeazã la sanctuarul marian de la Cacica. Conducãtorul grupului a fost pãrintele vicar Iulian Tancãu.
Dimineaþã de septembrie, neaºteptat de caldã ºi frumoasã. Zorii, ce se grãbesc sã anunþe sãrbãtoarea Naºterii Maicii Domnului, ne descoperã un cer senin aºa cum e de fapt ºi chipul Mãicuþei noastre. Este ora 6,30 ºi în curtea catedralei un grup de oameni, freamãtã parcã de nerãbdare, aºteaptã ora de plecare. Unde? Spre Cacica, sanctuarul nostru cel mai iubit din Moldova, spre Mãicuþa Sfântã. A venit autocarul ºi pentru cã cererea a fost mare, pãrintele Iulian Tancãu, soseºte ºi el la volanul unui microbuz.
Începe îmbarcarea. Mai întâi autocarul, cei rãmaºi au urcat în microbuzul condus de pãrintele Iulian. Plecãm. Dupã împãrþirea pliantelor cu cântece închinate sfintei Fecioare Maria se începe rugãciunea Îngerul Domnului.
La puþin timp dupã rugãciune ne pregãtim de Rozariu. Primul Rozariu. Misterele de bucurie. La fiecare mister Mãicuþa ne dãruieºte ºi un cântec ºi n-o putem refuza! Autocarul e plin de cântec, de rugã, de oameni fericiþi. Aproape de ora 10,00, ajungem la Cacica. Intrãm cu cântare de laudã adusã Maicii noastre preasfinþite: Venim o, Preacuratã. Dupã primirea pelerinilor pãrintele paroh de Cacica celebreazã un moment penitenþial. Se citesc lecturi sfinte. La ora 10,30 începe rozariul. Liturghia de la ora 11,00 începe în acordurile înãlþãtoare ale orgii. În altar: pãrintele paroh ºi pãrintele Iulian.
Avem ºi patru surori de la catedralã care au þinut sã fie împreunã cu noi: sora Maria Lucaci, care ne-a încântat în cele mai importante momente din Liturghie, sora Ana Lazãr ce a citit ºi o lecturã, sora Lenuþa Bãcãoanu ºi sora Iosefina Rediu, participante active la întreg pelerinajul. Le mulþumim pentru frumoasa lor dãruire!
Dupã Liturghie, grupuri, grupuri ne-am deplasat spre spaþiul verde din jurul bisericii pentru masa de prânz. Cât de frumos este aici, ce bine ne este nouã, Mãicuþã! Vremea, natura, totul conduce la pace, la bucurie, la împlinire sufleteascã.
În prezenþa lui Cristos, pe care ni l-a adus Maria ne vine ºi nouã sã strigãm asemenea lui Petru pe Tabor... Câtã liniºte!... Câtã bucurie!... Timpul trece ºi ora 13,30 ne adunã din nou în bisericã pentru rugãciunea Calea crucii.
Pãrintele Iulian mã cheamã pentru a-mi propune sã duc crucea. Emoþia, dar ºi bucuria îmi umple inima. Doamne, atât de aproape de tine !... Îþi mulþumesc. Începe rugãciunea Calea crucii! Orga, însoþitã de vocea atât de curatã a sorei Maria, ne înalþã inimile spre Golgota. Uºor, uºor strãbatem în bisericã cele 14 staþiuni. Rugãciunea pãrintelui Iulian la fiecare staþiune este atât de plinã ºi atât de rodnicã. Ea sapã adânc în toate inimile pentru a descoperi comoara îngropatã de cine ºtie cât timp. Chipurile pelerinilor o spun din plin.
Am þinut crucea de la Cacica în mâinile mele! Am þinut-o strâns, mi-am lipit fruntea încãrcatã de gânduri ºi le-am lãsat Mântuitorului.
Îþi mulþumesc, Doamne, pentru marea ta bunãtate, pentru mila ta, fãrã margini pentru mine pãcãtosul...
Pelerinajul s-a încheiat cu adoraþia euharisticã momentul în care Isus, ieºit din tabernacol, ne-a privit pe fiecare dintre noi, ne-a mulþumit la aniversarea zilei de naºtere a Mamei sale, ne-a îmbrãþiºat cu cea mai caldã privire, ne-a dãruit toatã bucuria inimii sale ºi parcã ne-a transmis un salut: "Vã aºtept ºi la anul!"... ªi parcã a mai spus ceva: "Sã vã iubiþi unul pe altul mereu, nu uitaþi asta niciodatã!"...
Dupã o scurtã rugãciune personalã, ne-am retras spre autocarul care, împreunã cu microbuzul, ne va îndrepta spre casã.
Aici fiecare povesteºte impresiile, trãirile, tot ce a simþit în aceastã vizitã extraordinarã fãcutã Maicii noastre.
Firesc, la un moment dat, se aude rozariul, din toate inimile, cu toatã bucuria.
E rugãciunea de mulþumire pentru toate darurile primite! În jurul orei 17.00 ajungem din nou în curtea catedralei, coborâm, intrãm pentru o rugãciune ºi plecãm acasã.
E searã, se apropie ora 18,30, lumea vine la Liturghie, mã întreabã cum a fost.
Zâmbesc. Nu sunt cuvinte. Înþeleg. Cum ar putea fi descrisã întâlnirea dintre mamã ºi copiii sãi?
Mulþumim, Mãicuþã! Mulþumim, Cacica!
Emil Bejan
Mai multe imagini puteþi vedea [ albumul foto ]
