Voluntar la Cacica: A dărui din talanţii pe care i-am primit
În zilele de 14-15 august 2013, sanctuarul de la Cacica a fost în mare sărbătoare: cu toţii ne-am îndreptat spre casa Mamei noastre cereşti. Fiecare pelerin a ales să îi aducă Mariei un dar, un sacrificiu, un efort: unii au venit cu bicicletele, alţii pe jos, unii s-au trezit devreme, alţii au îndurat ploaia pe timpul nopţii, unii i-au oferit Mariei intenţiile cu care au venit, iar alţii, nu puţini, au ales să fie voluntari.
Voluntarii de la Cacica, aproximativ 40 de tineri, au ales să însoţească rugăciunea către Maria cu efortul muncii lor. S-au întâlnit marţi, 13 august, la Casa Polonă, s-au cunoscut, iar apoi şi-au împărţit responsabilităţile. Coordonaţi fiind de către pr. Felix Roca şi pr. Dumitru Patraş, tinerii voluntari au început mai întâi cu sfânta Liturghie a comunităţii, după care au încercat să ofere acel ajutor de care este nevoie pentru ca lucrurile să meargă cât mai bine.
Un alt moment pe care voluntarii l-au avut a fost rugăciunea de seară, de mulţumire, după privegherea mariană din seara de 14 august. Tinerii s-au rugat şi au încheiat ziua pe acorduri de chitară, cu cântece la Măicuţa noastră dragă.
După sfânta Liturghie pontificală a hramului, tinerii voluntari au rămas la Cacica, s-au odihnit puţin, după care au început ultima activitate din plan: curăţenia. Seara a continuat cu o frumoasă cină cu toţii împreună, bansuri şi cântece în jurul focului. Înainte de a merge la culcare, voluntarii i-au mulţumit din nou Domnului, pentru ca i-a adunat şi le-a oferit o experienţă atât de frumoasă. Voluntarii au plecat vineri, 16 august, obosiţi, dar plini de bucurie şi entuziasm, cu dorinţa de a se revedea şi în anul următor.
A fi voluntar la Cacica înseamnă în primul rând a o iubi pe Maica Domnului, a face totul cu libertate şi disponibilitate, nu doar când ţi se cere, dar şi atunci când simţi că poţi ajuta. A fi voluntar înseamnă a nu te speria de ploaie sau de soarele prea puternic, ci a fi un exemplu pentru ceilalţi pelerini. Şi în acest an, voluntarii au încercat să dea culoare sărbătorii, să fie prompţi atunci când li s-a cerut ajutorul şi să arate tuturor că se poate merge împotriva curentului, aşa cum ne îndeamnă de atâtea ori papa Francisc.
Dar să vedem ce însemnat pentru tineri a fi voluntar la Cacica:
- "Fiind voluntar la Cacica am descoperit şi mai mult bucuria de a mă pune în slujba celorlalţi, fără a aştepta ceva material în schimb; am descoperit iubirea cu care Maria ne poartă de grijă zilnic şi ne cheamă pe toţi să ne apropiem de Tatăl ceresc". (Andreea, Roman)
- "Intensitatea muncii, a bucuriei, a jertfei şi a satisfacţiei au făcut ca lucrurile pe care le consideram imposibile să devină posibile, alături de alţi tineri, care împart cu mine aceleaşi idealuri. Împreună am putut descoperi evlavia cu care încă mai participă pelerinii la acest sanctuar şi încrederea pe care o au în Mama noastră cerească Maria. A fi voluntar este o experienţă care merită a fi trăită şi care este păcat să nu o cunoşti. Aşadar, vă îndemn pe toţi tinerii, dornici, dar lipsiţi de curaj, să participaţi şi voi la anul ca voluntar la Cacica". (Luiza, Bacău)
- "Iubire, credinţă, prietenie. Au fost zile frumoase în care am reuşit să înţelegem mai bine ce înseamnă «Adormirea Maicii Domnului», iar ca voluntar, un nou prilej de a lega noi prietenii. Voluntariatul este o muncă plăcută" (Alex, Bacău)
- "În aceste zile am trăit clipe foarte frumoase alături de voluntari, prieteni şi preoţi. Pot spune că în aceste patru zile petrecute ca voluntar la Cacica, am cunoscut-o mult mai bine pe Mama noastră cerească. Nu regret nicio clipă că am venit; (Emerenziana, Nicolae Bălcescu)
- "Să fiu voluntar la Cacica a fost prima experienţă de genul acesta. Pe lângă faptul că mi-am făcut noi prieteni şi am cunoscut oameni deosebiţi, am mai descoperit că a da din timpul meu liber şi din energia mea pentru buna desfăşurare a pelerinajului, a mă pune în slujba aproapelui este mult mai plăcut decât credeam. Această acţiune de voluntariat cu siguranţă nu va fi ultima pentru mine". (Iulia, Faraoani)
Alexandra Cojan
