Adventul, timp de aşteptare, speranţă, bucurie, meditaţie. Reculegere pentru tineri din Bucovina

Cacica:

"În Advent reîncepe drumul nostru spre Dumnezeu. Un drum alcătuit din bucurii, dar şi din dureri, din lumină, dar şi din întuneric. Acest drum devine o luptă, este lupta cea bună a credinţei. Dumnezeu este mai puternic decât toate. Această convingere îi dă celui credincios seninătatea, curajul şi puterea de a persevera în bine în faţa celor mai grele adversităţi. A fi atenţi, a veghea sunt condiţiile necesare pentru a nu continua să rătăcim departe de căile Domnului, pierduţi în păcatele şi infidelităţile noastre. A fi atenţi şi a fi vigilenţi sunt condiţiile care îi permit lui Dumnezeu să pătrundă în existenţa noastră, pentru a-i reda adevărata semnificaţie şi valoare prin prezenţa sa plină de bunătate şi de gingăşie" (Papa Francisc)

Sâmbătă, 2 decembrie 2023, la Sanctuarul "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica la iniţiativa părintelui-Ionuţ Lucian Minac, vicar la Parohia Rădăuţi, a avut loc o zi de reculegere pentru 35 de tineri din Bucovina cu ocazia sosirii Adventului.

Tinerii au sosit plini de speranţă şi cu inimile deschise pentru a petrecere împreună o zi alături de Isus, în care să se gândească atât la viitor, dar şi la prezent.

Activitatea a început cu o rugăciune pentru a pătrunde cu adevărat în atmosfera de reculegere şi pentru a fi tot mai aproape de Cel care urmează să se nască în grajdul sărac din Betleem. A urmat meditaţia părintelui franciscan Cristian Pal care ne-a provocat să ne gândim mai profund la perioada care urmează şi la faptul că prin faţa noastră trece din nou ca un "tren" Domnul sub chip de prunc apoi ca un om matur ceea ce este un adevărat mister. Un mister pe care noi, în funcţie de vârsta fiecăruia, îl înţelegem în mod diferit şi de la un an la altul descoperim noi mistere ale lui Isus. Este alegerea noastră dacă rămânem nepăsători într-o viaţă fără rost şi fără valori. De multe ori, ne întrebăm care este scopul existenţei noastre? Cine suntem noi cu adevărat? Ce ne dorim să devenim? Noul an liturgic debutează cu Adventul care ne dă şansa să medităm mai mult la ce va urma. Ne provoacă să ne gândim pe cine dorim să urmăm şi să credem în viaţa noastră. Maica Tereza ne spunea că "Adventul este ca o primăvară în care totul reînvie la viaţă", de aceea şi noi ne putem pregăti pentru venirea lui Isus daca ştergem din viaţa noastră egoismul şi individualismul. Pentru a înţelege misterul Naşterii lui Isus există patru căi pe care trebuie să le urmăm: participarea la sfintele liturghii, ascultarea altor generaţii şi discutarea cu acestea, înţelegerea faptului că răspunsul problemelor noastre este mereu Dumnezeu şi de asemenea, descoperirea situaţiilor de criză din viaţa celorlalţi şi ajutarea acestora.

După meditaţie, a urmat celebrarea penitenţială unde fiecare şi-a găsit liniştea în rugăciunea personală şi cel mai important lucru toţi tinerii au avut parte de o spovadă, de unde au plecat cu sufletele curate şi au lăsat în confesional păcatele şi suferinţele care le încărcau atât de mult inimile şi conştiinţa.

A urmat Sfânta Liturghie care a fost celebrată de pr. Eduard Soare, parohul de la Rădăuţi. Tinerii au animat Liturghia cu zâmbetul pe buze exact cum ne-a spus şi părintele Cristian la meditaţie că Liturghia trebuie văzută ca un motiv de bucurie, un moment al întâlnirii cu Isus care îi primeşte pe toţi cu braţele deschise.

Comuniunea a continuat cu prânzul, după care a urmat momentul de împărtăşire al părintelui vicar, Ionuţ Minac. Acesta a subliniat din nou ideea că Adventul este un timp de aşteptare, de speranţă, de bucurie şi de meditaţie. Timpul în care trebuie să oferim atenţie atât prezentului, după cum spunea şi evanghelistul Ioan, "cel ce are două haine să dea şi celui care nu are", adică suntem chemaţi la caritate dăruire pentru celălalt, dar să nu uităm că nu există caritate fără rugăciune, fără dialogul cu Dumnezeu. De asemenea, trebuie să oferim atenţie şi viitorului. să vedem cine o să se nască şi cine o să vină să ne mântuiască. Avem datoria de a fi mereu martori ai speranţei şi de a conştientiza ce aşteptăm de la Dumnezeu chiar dacă nu avem semne directe, fără să uităm faptul că credinţa naşte o minune şi un semn niciodată un semn nu va naşte credinţa.

Ziua de reculegere s-a încheiat cu o adoraţie în care am fost mai aproape de Dumnezeu şi ne-am unit cu toţii în câteva momente de rugăciune privind împreună spre viitor, pozitivi, lăsându-ne pătrunşi de speranţa că vom trăi acest Advent cum se cuvine, plini de entuziasm.

Le mulţumim preoţilor franciscani din Cacica pentru tot ce ne-au oferit şi pentru gândurile frumoase pe care le-au împărtăşit cu noi. De asemenea, le mulţumim şi preoţilor de la Rădăuţi care au avut această iniţiativă şi le urăm tuturor un Advent binecuvântat şi plin de haruri.

Diana Pînzaru (Rădăuţi)

*

Unii tineri care au participat ne-au oferit câteva impresii în urma acestei zile de reculegere:

Mai multe imagini puteţi vedea în albumul foto: 2 decembrie: Cacica: Adventul, timp de aşteptare, speranţă, bucurie, meditaţie. Reculegere pentru tineri